Despre Împăratul Constantin cel Mare s-au scris, la propriu, sute de volume. Personalitatea celui care s-a convertit la creștinism i-a atras pe istorici. Aceștia au săpat serios și au descoperit aproape tot despre marele suveran din Bizanț.

Viața lui Constantin I a fost unul dintre subiectele cele mai generoase ale discuției dintre Cătălin Oprișan și Damian Anfile despre Imperiul Bizantin.

Împăratul Constantin cel Mare, devenit creștin pe patul de moarte

Constantin este cunoscut pentru susținerea creștinismului și pentru semnificația sa în istorie. El a emis Edictul de la Milano în anul 313 d.Hr., care a garantat libertatea religioasă creștinilor în Imperiul Roman. Acest act a marcat începutul acceptării oficiale a creștinismului în societatea romană.

Damian Anfile dezvăluie și părți mai puțin cunoscute despre cine a fost împăratul înainte de a deveni un simbol al creștinătății: „A fost făcut sfânt pentru contribuția sa la dezvoltarea bisericii și nu pentru că ar fi avut vreo viață închinată credinței. Omul și-a ucis vreo doi apropiați din familie. Mai exact pe propriul fiul pe care-l bănuiește că ar avea legături amoroase cu cea de-a doua soție a sa. După ce-l omoară pe tânărul moștenitor, o ucide și pe soția bănuită ca fiind infidelă, închizând-o în baia cu aburi”, povestește Damian Anfile, care mai face o dezvăluire:

„Împăratul Constantin s-a botezat în religia creștină abia pe patul de moarte și nu atunci când era în putere. Împăratul nu se convertește, însă, înainte de a face toate păcatele posibile, primind promisiunea că odată devenit creștin, toate i se vor ierta”.

Despre Constantin I, cel Mare și Sfânt

Constantin cel Mare, cunoscut și sub numele de Constantin I, a fost unul dintre cei mai importanți împărați romani. Născut în anul 272 d.Hr. în orașul Naissus (astăzi Niš, Serbia), el a devenit împărat în anul 306 d.Hr.

Constantin a urcat pe tronul imperial în urma morții tatălui său, Constantius Chlorus. În anul 312 d.Hr., el a obținut o victorie decisivă în Bătălia de la Podul Milvian împotriva lui Maxentius, consolidându-și puterea și controlul asupra Imperiului Roman.

Unul dintre cele mai semnificative acte ale lui Constantin a fost fondarea orașului Constantinopol (astăzi Istanbul, Turcia) în anul 330 d.Hr. Acest oraș a devenit ulterior capitala Imperiului Roman de Răsărit și a avut o influență majoră asupra istoriei și culturii.

Moștenirea lui Constantin este remarcabilă pentru schimbările politice și religioase aduse în Imperiul Roman. Contribuția sa la consolidarea și extinderea imperiului, precum și susținerea creștinismului, îl plasează printre cei mai influenți conducători din istorie.