Cu 12 ani înainte de a fi ucis de o boală „invizibilă,” Dimitrie Cantemir se mută în Rusia țaristă. Cel care condusese destinele Moldovei pentru o scurtă perioadă de timp, devine un apropiat al lui Petru cel Mare, liderul imperiului de la Est. Relațiile celor doi încep în momentul în care Dimitrie Cantemir devine aliat al Țarului în războiul ruso-turc și trece Moldova sub suzeranitatea Rusiei.
Boala „invizibilă” care l-a ucis pe Dimitrie Cantemir la doar 50 de ani
Cătălin Oprișan și Damian Anfile vorbesc despre ultimii ani de viață a lui Dimitrie Cantemir pe care fostul domnitor îi petrece în Rusia, acolo unde ajunge în Senat la dorința țarului. Plecat de pe meleagurile strămoșești la 38 de ani, Cantemir nu-și uită originile. „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, este o operă scrisă inițial în latină și tradus ulterior în limba maternă pe care Cantemir o scrie în Rusia. Aici fostul domnitor al Moldovei vorbește despre istoria românilor de la Traian și până la formarea principatelor române.
Ce e important la această scriere, dincolo de informațiile de aici, e că din proprie inițiativă, dimitrie cantemir își traduce propria operă în limba română. acum nu realizăm, dar la acea vreme asta era moartea pasiunii. gândiți-vă că omul nu avea la dispoziție un vocabular. efortul și meritele lui sunt incontestabile. ăsta este și motivul pentru care dimitrie cantemir este considerat primul cercetător român din acele vremuri
Tot în ultimii ani de viață, mai exact în cei 12 ani petrecuți în Rusia, Dimitrie Cantemir scrie cea mai importantă operă a sa pentru neamul românesc, „Descriptio Moldaviae” (Descrierea Moldovei), care va fi publicată în limba germană în 1769.
Necruțător în descrierea moldovenilor
În „Descriptio Moldaviae”, autorul face o radiografie necruțătoare a comportamentului oamenilor care locuiau în țara pe care o condusese vreme de opt luni. Poate puțin exagerat, Dimitrie Cantemir nu le ocolește defectele co-naționalilor săi:
pentru un om care a trăit pe acele meleaguri, unele descrieri sunt exagerate, dar opera în sine e o adevărată analiză socilogică. spun exagerată pentru că aici se scrie despre moldoveni că în afară de dreapta credință și de ospitalitate, alte calități nu vei găsi. cantemir spune că moldovenii se mănâncă între ei, sunt refractari la știința de carte, că sunt superstițioși, că-s băutori peste măsură și multe alte defecte
Pe lângă informațiile găsite de cititorii vremurilor despre acel tărâm practic necunoscut lumii occidentale, Dimitrie Cantemir publică și o hartă a Moldovei, o adevărată comoară științifică pentru generațiile care au urmat.
Divanul sau Gâlciava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul, Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago, Istoria ieroglifică, Istoria Creșterii și Descreșterii Imperiului Otoman,Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Descriptio Moldaviae și Collectanea Orientalia reprezintă moștenirea culturală uriașă lăsată de Dimitrie Cantemir după trecerea sa în neființă.
„Ucis” de o boală care face și astăzi sute de mii de victime
Sfârșitul lui Dimitrie Cantemir vine prematur. La doar 50 de ani, fostul domnitor al Moldovei moare la moșia sa Dimitrievka din Harkov, localitate aflată pe teritoriul Ucrainei de astăzi.
Informațiile despre decesul său sunt cât se poate de clare, iar cauza este una comună și în zilele noastre:
Un diabet galopant și netratat îi aduce sfârșitul timpuriu. potrivit scrierilor vremii, boala lui dimitrie cantemir se agravează în urma unei călătorii pe care acesta o face în persia. trupul îi este îngropat creștinește într-o biserică din moscova. rămășițele vor reveni pe tărâm natal în 1935 cu ajutorul intervenției marelui nicolae iorga și se odihnesc într-una dintre criptele din interiorul bisericii trei ierarhi din iași
Întreaga poveste a vieții și realizărilor enorme ale lui Dimitrie Cantemir o puteți asculta în episodul 25 a podcastului „Vreau să știu”, găzduit de Cătălin Oprișan, alături de care s-a aflat Damian Anfile.