„Bună dimineața la Moș Ajun!” este strigătul care anunță că ne mai despart câteva ore de marea sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos. Cea mai așteptată sărbătoare de peste an este aproape. În ziua de dinaintea Crăciunului, toți credincioșii se asigură că totul e pus la punct pentru cinstirea evenimentului.
Copiii se întorc de la colindat, iar gospodinele fac ultimele pregătiri pentru ca masa din ziua următoare să fie bună, gustoasă și îndestulătoare. Pentru cei mai în vârstă dintre noi, însemnătatea Ajunului Crăciunului este majoră. Există obiceiuri și tradiții de la care credincioșii nu se abat totcmai într-o asemenea zi sfântă.
Bună dimineața la Moș Ajun!
Atmosfera de dinainte de Crăciun este spectaculoasă în ROmânia. Zarva pune stăpânire pe străzi și pe casele oamenilor, care intră în linie dreaptă pentru sărbătorirea Nașterii Mântuitorului. Obiceiurile se țin fără excepție în multe dintre gospodăriile tradiționale din țara noastră.
Una dintre cele mai răspândite tradiții la români este colindatul, un ritual păstrat din moși-strămoși, compus din texte ceremoniale, dansuri și gesturi. Încă de Ignat, tobele răsună tare și copiii repetă colindele. În Noaptea de Ajun cu traista după gât, cu bâta în mâna și căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă și cântă colinde la ferestrele luminate. Cu acest prilej, gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei de făina frământați și copți chiar în acea noapte, denumiți pițărăi. De la acest nume, această datină, ajunul Crăciunului mai poartă și numele de “Ziua de pițărăi”
În ajunul Crăciunului, ca și în ajunul Anului Nou, în toate provinciile românești copiii formează grupuri și pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: „Florile dalbe”, „Lerui ler”, „Ziurel de ziuă” ori „Moș Ajunul”, „Bună dimineața la Moş Ajun”, „Neațaluș” și „Steaua”. În seara de Ajun, în pragul casei este așezat un vas cu grâu, peste care trec colindătorii. În zilele următoare, grâul este dat animalelor, pentru a avea spor, ca și colindătorii.
