Damian Anfile și Cătălin Oprișan dezvăluie câte imnuri a avut România de-a lungul istoriei. Dacă cei mai mulți dintre noi sunt familiarizați cu „Deșteaptă-te române”, istoria cântecului care ne reprezintă a fost destul de agitată.
Regimurile care s-au perindat în fruntea țării au stat la baza numeroaselor modificări. Potrivit datelor istorice, România a avut patru imnuri naționale. Despre fiecare dintre ele, dar și detalii mai puțin cunoscute, au vorbit Anfile și Oprișan. În episodul dedicat Zilei Naționale a României, cei doi au analizat evoluția imnului de stat în raport cu istoria României.
Câte imnuri naționale a avut România de-a lungul istoriei
Damian Anfile a vorbit la „Vreau să știu – Istorie” despre schimbările zbuciumate ale imnului de stat al românilor. De-a lungul timpului, oamenii au fost nevoiți să învețe versurile mai multor cântece patriotice care erau pe placul conducătorilor. De la rege, trecând pe la comuniști și finalizând cu perioada de democrație, românii nu s-au identificat cu niciun imn din cauza schimbărilor.
„Imnul de stat s-a schimbat de patru ori. Cei mai mulți dintre noi, dacă vorbim despre imn, ne gândim la faimosul Trei culori, intonat în ultimii ani ai regimului Nicolae Ceaușescu. Înainte de instaurarea comunismului am avut celebrul Trăiască Regele, pe care nu-l vom lua în calcul. Apoi, din 1948, după ce România devine țară socialistă, imnul național a fost Zdrobite cătușe până în 1953. Între 1953 și 1975 am avut Te slăvim, Românie. Urmează doi ani în care imnul este Pe-al nostru steag e scris unire. După perioada asta de căutări Trei culori devine imnul de stat și dăinuiește până în 1990. De atunci și până astăzi, cântecul reprezentativ pentru România a devenit Deșteaptă-te române!”, a povestit Damian Anfile în episodul dedicat Zilei Naționale al podcastului „Vreau să știu”.
Istoria imnului „Deșteaptă-te române”
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.
În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române din 1989, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților și înlocuind vechiul imn „Trei culori”.