Hristos a Înviat! Creștin ortodocșii din întreaga lume sărbătoresc astăzi Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Considerată cea mai importantă bornă creștinească din toate timpurile, sărbătoarea este cinstită anual de milioane de oameni.

Așa cum se întâmplă de fiecare dată, un astfel de eveniment se bucură de o serie de tradiții care sunt respectate cu sființenie de creștini.

Hristos a Înviat! Tradițiile românilor de Paște

Pentru ortodocși, sărbătoarea Paștelui începe cu postul de șapte săptămâni, iar Joia Mare din Săptămâna Patimilor are o importanță marcantă. Din această zi, oamenii încep să se concentreze pe curățenia din case și gospodării, pentru ca totul să fie în ordine.

Începe astfel o perioadă plină de tradiții de Paște foarte interesante, ce concentrează o doză ridicată de spiritualitate. Câteva dintre acestea, ce vor fi prezentate și mai jos sunt: ouăle colorate, Lumina Sfântă, iepurașul de Paște și mâncărurile tradiționale.

Lumina Sfântă

Pentru creștini, Lumina Sfântă reprezintă o minune ce se întâmplă an de an la Sfântul Mormânt din Ierusalim. Această minune are loc în Sâmbăta dinaintea Paștelui Ortodox, numită Sâmbăta Mare. Mărturii despre Lumina Sfântă au fost găsite chiar în anul 617 d.Hr., după ce perșii au cucerit Ierusalimul.

Vineri, Sfântul Mormânt este controlat, pentru a nu fi acolo nicio sursă de foc, apoi pe lespede este așezat un strat de vată. Mormântul este sigilat cu benzi de pânză albă în formă de „X” și un sigiliu mare de ceară, cu pecetea poliției din Israel.

Sâmbătă, le Mormântul Sfânt se adună o mulțime de preoți, ierarhi și credincioși, alături de Părintele Patriarh. Aceștia înconjoară Mormântul de trei ori. Patriarhul intră apoi în Sfântul Mormânt, renunțând la hainele preoțești. Acesta citește o rugăciune specială, iar Lumina Sfântă se pogoară pe stratul de vată așezat cu o zi înainte. Patriarhul ia această vată cu mâinile și o așază în două vase de aur. Lumina este apoi împărțită credincioșilor, cu îndemnul „Veniți de luați Lumină!”.

Tradiția încondeierii ouălor și mâncărurile alese

Ouăle au reprezentat un simbol important cu mult timp înainte de Nașterea lui Hristos. Acestea sunt o reprezentare a fecundității și echilibrului. În plus, la egipteni, oul era considerat simbolul eternității și al lumii, pornind de la forma sa rotundă, ce pare a nu începe și a nu se sfârși niciodată.

În România, mâncărurile tradiționale de Paște sunt la loc de cinste. Dintre acestea, se pot aminti mielul, pasca, drobul sau cozonacul.

Mielul este în general baza mesei de Paște, acesta fiind gătit în variate forme, în special sub formă de friptură sau drob. Tradiția sacrificării mielului este amintită încă din secolul al VII-lea. Jertfa acestuia a fost amintită de Dumnezeu atunci când evreii au ieșit de sub robirea egiptenilor, pentru a marca renașterea unui popor liber. Asemănător, mielul este identificat și ca fiind jertfa lui Iisus pentru omenire, un simbol al purității și inocenței.