Bucureștenii au ignorat misterele din strada Nicolae Crețulescu, numărul 8. Cei mai mulți dintre trecători nu au fost curioși să calce pragul Muzeului Literaturii. În superba clădire aflată în apropiere de Calea Victoriei se ascund multe comori.
Pentru a le scoate la lumină, Cătălin Oprișan a invitat-o pe Loreta Popa, PR specialistul MNLR, la „Vreau să știu”, iar discuția a fost fascinantă.
Misterele din strada Crețulescu, numărul 8 așteaptă să le descoperi
Interolcutorii au vorbit despre Muzeul Literaturii, cu peste 300.000 de manuscrise, unele vechi de 500 de ani. Despre Eminescu și ”La Steaua”, păstrată în original. Despre lista sa cu ciorapi și cămăși, trimisă la spălătorie. Despre pachetul de chibrituri al lui Arghezi ori despre aparatul foto al lui Nichita Stănescu. Despre cum o carte veche este readusă la viață și despre câți oameni mai vin, azi, să admire caligrafia aproape perfectă a lui Creangă.
Și ca orice comoară „respectabilă”, a fost nevoie de multă muncă și de răbdare. Asta pentru că o bună bucată de vreme, muzeul de căpătâi al literaturii autohtone a fost de nevizitat:
„În 2014, muzeul dispărea. Găzduit de una dintre cele mai frumoase clădiri din București, pe Bulevardul Dacia, MNLR trebuie închis pentru că moștenitorul locației o câștigă în instanță. Așa că am fost nevoiți să ne mutăm undeva la Casa Presei Libere. Pentru că nu ne puteam desfășura activitatea, ne-am mutat. Noua destinație avea să fie actuala clădire, din strada Nicolae Crețulescu, numărul 8. A fost o perioadă grea pentru toată lumea. Acum avem un etaj întreg doar pentru patrimoniu. În orice muzeu de acest gen e nevoie de condiții speciale pentru a păstra hârtia. Anumită temperatură, anumită luminozitate. Colegele noastre de la restaurări și patrimoniu sunt foarte atente cu toate obiectele.”, a spus Loreta Popa.
Agitata existență a Muzeului Literaturii Române
La înființarea sa, la 1 iunie 1957, muzeul a funcționat în casa Toma Stelian din șoseaua Kiseleff nr. 10, iar între 1964-1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian la nr. 151. Din 1967 a primit ca sediu Casa Scarlat Kretzulescu, pe Bulevardul Dacia nr. 12, sector 1.
În 2014, după 42 de ani de funcționare în clădirea din Bulevardul Dacia, Muzeul Literaturii Române și-a închis porțile pentru vizitatori[3], fiind evacuat în urma unui proces de retrocedare. O perioadă scurtă a primit un sediu provizoriu în Casa Presei.
În luna decembrie 2016, muzeul s-a relocat în Calea Griviței 64-66, în condiții de normalitate instituțională și cu protejarea și securizarea patrimoniului.
Începând cu 21 martie 2017, Muzeul Național al Literaturii Române are un nou sediu expozițional într-o clădire ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat, situată în Str. Nicolae Crețulescu nr. 8.