Realizările Regelui Carol al II-lea al României au fost mereu umbrite de o viață personală dezordonată și de nebuniile sale amoroase. Omul care i-a succedat lui Ferdinand pe tronul principatelor a fost un personaj controversat. Pasiunea sa nestăvilită pentru femei l-a făcut vulnerabil în fața rivalilor, însă acest impediment aproape că nu l-a interesat.
Unul dintre oamenii care au vorbit fățiș de pasiunile bolnăvicioase ale regelui a fost Constantin Argetoianu.
Personaj interbelic imens, al 41-lea prim-ministru al României, Conu Costică nu a iertat pe nimeni în faimoasele sale scrieri. A fugit din țară în aprilie 1944, apoi, inexplicabil, s-a întors în 1946, fiind ucis de către comuniști, la Sighet. Damian Anfile l-a citit cap-coadă și povestește despre relațiile lui Argetoianu cu Regina Maria, Regele Carol al II-lea Brătieni ori Nicolae Iorga.
Nebuniile amoroase ale lui Carol al II-lea
O viață precum cea a lui penultimului rege al României nu putea scăpat de „penița” ascuțită a lui Constantin Argetoianu. Radiografia aventurilor lui Carol al II-lea este nemiloasă, autorul spunând despre monarh următoarele:
„Carol al II-lea, mare iubitor de femei de orice fel. În înscrisurile lui Argetoianu, acesta povestește despre performanțele sexuale ale Regelui Carol al II-lea, despre cum ieșea pe bulevard la „agățat” și chiar despre situații în care lua în patul său orice femeie care îi plăcea, chiar de lângă soțul ei”
Istoria altfel lăsată de Constantin Argetoianu
În perioada comunistă, scrierile lui Constantin Argetoianu nu au fost accesibile publicului. Au fost reproduse scurte fragmente malițioase referitoare la paternitatea ultimilor copii ai Reginei Maria. Alte fragmente au fost publicate în revista „Magazin Istoric”.
Editurile Albatros, Humanitas și Machiavelli au publicat după 1989 memoriile sale Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Constând din opt părți, memoriile sunt rescrise de Argetoianu pe baza jurnalului ținut de-a lungul vremii și acoperă un interval vast, începând cu copilăria și sfârșindu-se cu anul 1935.
Perioada dintre 1935 și 1945 este consemnată în jurnalul Însemnări zilnice, care a apărut între 1998 și 2017, în unsprezece volume, la Editura Machiavelli, sub îngrijirea istoricului Stelian Neagoe. Pasaje din Însemnări zilnice au fost serializate, tot sub îngrijirea lui Stelian Neagoe, în cotidianul Jurnalul Național.
La 30 iunie 1945, Argetoianu nota: „Pe ziua de 30 iunie, și cu sfârșitul acestui caiet, încetez însemnările mele zilnice. În situația în care mă găsesc nu pot afla, nici nota, informații de mâna întâi, sau pătrunde în secretele politice — și socotesc inutil să mai înscriu aici lucruri ce se vor găsi prin ziarele contemporane. Am continuat să scriu, aici la Geneva, în nădejdea că situația mea s-ar putea schimba și aș putea din nou pătrunde în secretele zeilor. […] Să pierim cu toții, dar să scape scumpa noastră țară!”