Copilăria Regelui Mihai I nu s-a consumat deloc sub cele mai bune auspicii. La doar câțiva ani, a fost la un pas de moarte, din „ordinul” propriului tată, Carol al II-lea.
În culisele tumultoase ale istoriei României, și, mai ales, ale familiei regale, se ascund multe episoade tenebroase. În ciuda „sângelui albastru”, micul rege n-a avut parte de o copilărie feerică. Episodul pe care Damian Anfile, invitatul lui Cătălin Oprișan, l-a evocat la „Vreau să știu”, ar fi putut schimba istoria României.
„Din punctul meu de vedere, Regele Mihai I este cea mai nedreptățită personalitate pe care am avut-o în Casa Regală, mai nedreptățit decât Carol al II-lea, istoric vorbind”, mărturisește Damian Anfile.
Copilăria regelui Mihai I, marcată de escapadele amoroase ale tatălui
Regele Mihai a văzut lumina zilei la Sinaia, în vila Foişor, în 25 octombrie 1921. Micul principe a fost dintotdeauna tăcut, modest şi foarte bine educat. Extrem de introvertit, a moștenit firea bunicului, pe a lui Ferdinand I, trăind totuși în preajma unui tată și a unui unchi dominatori.
Principele Micky, aşa cum era alintat de bunica sa, Regina Maria a României, și-a petrecut copilăria la Foişor. I-a fost, însă, rezervat şi un apartament în Castelul Peleş. Apoi, în prima sa domnie, reşedinţa regelui Mihai a fost în palatul de pe şoseaua Kiseleff, numit și Vila de la Șosea.
Copilăria sa a fost, însă, umbrită de evenimente nefaste și marcată de relaţia complicată dintre părinţii săi. În urma unui scandal amoros, tatăl său părăsește țara și tronul României e pus sub regența bunicului, Ferdinand I. Câțiva ani mai târziu, când bunicul se stinge, Mihai devine rege. Avea doar cinci ani și își începea deja periplul într-o lume dominată de intrigi și de tensiuni politice.
Regina Elena, mama tânărului monarh, a fost, însă, întotdeauna, de-a dreapta fiului. I-a fost stâlp de sprijin și reper. Un eveniment brutal avea să zdruncine, însă, aparenta acalmie. Încercările sale de a-l ține pe Mihai departe de zbuciumul curții (și al vieții) și de a-i oferi o copilărie liniștită ajunseseră la final.
În 1930, pe când Mihai avea doar nouă ani, printr-un act istoric brutal, Regele Carol al II-lea a revenit în țară și a pus capăt regenței. Întoarcerea inopinată și ilegală a lui Carol a însemnat mai mult de atât. Acest moment a marcat și începutul unui exil dureros pentru Regina Elena. Carol a impus totodată și un regim draconic de vizitare, care-i permitea mamei o întâlnire bianuală cu fiul. Doar câteva săptămâni pe an putea Elena să-și strângă în brațe copilul.
Regele Mihai I, la un pas de moarte, din „ordinul” tatălui
În memoriile Regelui Mihai I mai este evocat un moment înfiorător, pe care Damian Anfile îl amintește la „Vreau să știu”. Pe când se afla într-una dintre vizitele anuale pe care i le făcea mamei, micuțul rege s-a îmbolnăvit. Verdictul medicului: peritonită.
Aflând vestea, regele Carol s-a îndoit de spusele Elenei. A refuzat vehement intervenția medicală, considerând totul un subterfugiu al mamei de a prelungi șederea cu fiul iubit. La insistențele mai multor medici, tatăl s-a lăsat, într-un final, înduplecat. Dacă s-ar fi amânat mai mult intervenția medicilor, chiar și cu câteva ore, Regele Mihai ar fi putut sfârși tragic, pentru că, netratată, peritonita poate fi fatală.
Într-un episod recent al podcastului „Vreau să știu”, Cătălin Oprișan și Damian Anfile au „deschis” cartea de istorie la pagina intitulată „Regalitate”. Momentul evocat în rândurile de mai sus și-a făcut loc în dialogul de mai bine de două ore și jumătate al celor doi și poate fi ascultat, în întregime, aici.
