Povestea de sărbători spusă de Cătălin Oprișan este despre româncele care au salvat peste zece mii de oameni. Eroinele îngropate în ignoranță de către un regim nemilos au fost îngeri pentru răniții celui de-Al Doilea Război Mondial.

Escadrila Albă, așa cum a fost supranumită echipa de intervenție medicală, a avut o poveste teribil de spectaculoasă, dar tristă. Formată exclusiv din femei-pilot, escadrila și-a căpătat acest nume datorită misiunii pe care o îndeplinea.

Detalii neștiute și povestea celor care au impresionat o Europă întreagă cu dăruirea de care au dat dovadă în înfirătorul conflict militar mondial, puteți afla din povestea de iarnă a lui Cătălin Oprișan. Întreg episodul special poate fi urmărit pe canalul de YouTube al podcastului nostru, care este disponibil aici.

Cine au fost româncele care au salvat peste zece mii de oameni

Escadrila Albă s-a numit în mod oficial Escadrila Sanitară și a funcționat sub autoritatea Forțelor Aeriene Regale ale României. Sub egida Crucii Roșii, piloții-femei se ocupau de evacuarea răniților români din timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Potrivit unor cifre oficiale, ajutorul acestor eroine a fost uluitor. Peste 10.000 de răniți au fost aduși de minunatele și curajoasele domnițe care formau Escadrila Albă.

Unității înființate în anul 1940 i-au fost atributie mai multe tipuri de aeronave, în principal avioane poloneze. Primele aviatoare ale escadrilei au fost Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas. Ulterior, acestora li s-au alăturat și altele.

Campaniile la care escadrila a participat au fost: 1941 – Basarabia și Odessa, 1942 – Stalingrad, 1943 – Crimeea. În 1942 Escadrila Albă a fost redenumită Escadrila 108 Transport Ușor, fiind formată din două secții: I și II. Aceasta a intrat în componența Grupului Aerotransport Militar, alături de Escadrilele 105 și 107 Transport Greu.

S-au stins în închisori, deportate sau în anonimat

Povestea eroinelor românce se încheie rău. Aproape toate femeile care au salvat mii de vieți sfârșesc așa cum nimeni nu și-ar fi închipuit în timpului Celui De-al Doilea Război Mondial.

O parte dintre aviatoare au fost încadrate la Centrul de Antrenament al Aviației de la Clinceni. Mariana Drăgescu s-a întors pe front în vara anului 1944 unde a executat misiuni până la sfârșitul războiului ca pilot la Escadrila 113 Legătură.

După instaurarea regimului comunist, destinul aviatoarelor a fost închisoarea și deportarea, sau, în cel mai bun caz, eliminarea din aviație și marginalizarea. Celebre în anii războiului, aceste aviatoare au intrat într-un complet anonimat în primele decenii postbelice, fiind readuse în conștiința publicului abia după 1989.

În anul 2004 în Studioul Cinematografic al Armatei Române a fost realizat documentarul „Escadrila Albă”, în regia lui Șerban Creangă